un timp neclintit,
peste care-ţi suflu păpădii
din pilitura de gânduri netrimise
cad ploi
care umflă gârla
trecând de maluri,
cumpănind fântâna
între noi,
pădure-nfloreşte din nou
în ceapa-ciorilor
şi timpul e tot neclintire,
un braţ spre altădată,
rămânem tot frumoşi şi singuri.
e loc de ploi acolo,
sus în nori.