totul,
o imensă oglindire albastră de cer,
cu scoici care înregistrează neîncetat sunetul și măsura valurilor.
tu,
ca de obicei, întâmplător în urma mea,
pe nisip.
cu ochiul întins pe șezlong,
clipești spre mare, spre soare, spre sirenele trecând în bermude.
începe împămăntarea din fiecare an
și tot ce părea cândva departe, în țările calde,
e aici.
hai!
să sărbătorim despărțirea noastră cu o împăcare,
aruncă armele adânc în apă,
astfel vom fi amândoi,
altfel vom fi doi învinși,
la mare, la soare, cu sirenele-n bermude.