mestecând în puţina toamnă care a mai rămas, un pas
sub reţeaua de păsări din oraş
gonite de friguri, vreme să le numeri
mi-e necaz.
şi urmă de ploaie, ploaie cu praf şi metale.
pare că dragostea moare,
curge agale în trenuri personale
într-un ultim pas, un ceas
lăstarii cresc,
nici urmă de ploaie,
între praf şi fiare, te las
se termină toamna
ce a mai rămas!?